Traseul educational si profesional al absolventilor UAD
RAPORT CU PRIVIRE LA TRASEUL EDUCAŢIONAL ŞI PROFESIONAL AL ABSOLVENŢILOR UNIVERSITĂŢII DE ARTĂ ŞI DESIGN DIN CLUJ – NAPOCA

Cercetarea asupra Absolvenţilor de Studii Universitare din cadrul Universităţii de Artă şi Design Cluj - Napoca, îşi propune construirea unei surse de date relevante şi actuale în scopul îmbunătăţirii relevanţei ofertei educaţionale a UAD faţă de cererea pieţei muncii şi creşterea calităţii pregătirii studenţilor, iar pentru atingerea acestui obiectiv urmăreşte traseul educaţional şi profesional al absolvenţilor de studii universitare de licenţă şi de master.

Studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din cadrul UAD au rol important în furnizarea feedback-ului necesar pentru îmbunătăţirea calităţii învăţământului.

Studiile de monitorizare a inserţiei pe piaţa muncii a absolvenţilor din cadrul UAD, au în vedere atât rezultate descripitive cât şi o serie de informaţii referitoare la angajare, muncă şi experienţe de învăţare dobândite anterior.

Cercetarea din cadrul studiului este de natură on-going, desfăşurându-se pe întregul parcurs al anului calendaristic 2009, fiind proiectate activităţile de culegere, introducere, prelucrare şi analiză a datelor pe toată această durată, pentru ca în ianuarie 2010 să se realizeze raportul final care va fi diseminat în ianuarie-februarie 2010.

2. Obiectivele raportului intermediar

Raportul de faţă oferă o serie de răspunsuri intermediare, prin analiza datelor puse la dispoziţie până în momentul de faţă.

Obiectivul general este de a stabili nivelul în care cunpştinţele, competenţele şi abilităţile dobândite sunt suficiente pentru a permite absolvenţilor să se angajeze pe piaţa muncii.

Principalele obiective specifice sunt:
- stabilirea corelaţiei dintre traseul educaţional şi competenţele dobândite de-a lungul acestuia şi profilul socio-biografic al absolventului;
- stabilirea nivelului competenţelor dobândite de absolvent pe parcursul traseului său educaţional;
- stabilirea nivelului de utilizare în cariera profesională a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de absolvent pe parcursul traseului educaţional

3. Metodologia cercetării

Benchmark-ul pentru raportul de cercetare de faţă a fost stabilit la cifra de 100 de chestionare valide, atât la nivelul ciclului de studii universitare de licenţă, cât şi pentru ciclul de master.
Completări ale cadrului metodologic iniţial
Pentru simplificarea procesului de cercetare, în cadrul eşantionării s-a realizat conceptualizarea aferentă termenului de absolvent ca individ care a absolvit studiile universitare de licenţă şi/sau de master şi care poate demonstra acest statut prin diploma oficială eliberată de către personalul Biroului Acte de studii. Eşantionul este astfel restrâns la toţi absolvenţii (în sensul definit anterior) anului 2009.

Analiza datelor

Analiza datelor, presupune în primul rând realizarea unor tabele, pentru a putea evidenţia un număr de aspecte de interes pentru subiectul studiului – de exemplu, numărul de studenţi angajaţi pe perioada efectuării studiilor universitare de licenţă, respectiv de master – aceste informaţii descriptive despre absolvenţi putând facilita înţelegerea traseului lor educaţional şi profesional, cât şi a trăsăturilor lor socio-demografice.

4. Analiza datelor şi rezultatelor cercetării

A. Frecvenţe ale variabilelor studiate în ansamblu la nivelul Universităţii
1. Nivel de studii universitare de licenţă
Date socio-demografice
Împărţind respondenţii pe categorii de vârstă, s-au obţinut următoarele procente:

• 43,25% dintre respondenţi cu vârsta între 20 şi 25 de ani;
• 21,25% dintre respondenţi cu vârsta între 25 şi 30 de ani;
• 14,75% dintre respondenţi cu vârsta între 30 şi 35 de ani;
• 10,25% dintre respondenţi cu vârsta între 35 şi 40 de ani;
• 6,75% dintre respondenţi cu vârsta între 40 şi 45 de ani;
• 3,75% dintre respondenţi cu vârsta peste 45 de ani.

De asemenea, trebuie menţionat faptul că procentul absolvenţilor proveniţi din mediul rural este foarte scăzut, respectiv 10,75%, spre deosebire de procentul absolvenţilor de provenienţă urbană, 89,25%.
Referitor la domiciliul actual al absolvenţilor, se poate observa cu uşurinţă tendinţa absolvenţilor de a-şi muta domiciliul stabil în mediul urban sau din alte localităţi, după efectuarea studiilor universitare în mediul urban sau în judeţul Cluj.

Parcursul educaţional

Dintre absolvenţii chestionaţi, un procent de 8,25% au urmat şi alte cursuri universitare, în paralel cu facultăţile din cadrul UAD, 4,9% la nivel de studii de licenţă şi 0,7% programe de master.
Referitor la educaţia ulterioară absolvirii, răspunsurile oferă o imagine de ansamblu. 50,25% dintre absolvenţi au urmat, după absolvirea studiilor de licenţă din cadrul UAD, alte forme de studii universitare: 48,5% de master, 8,4% de licenţă şi 1,5% de doctorat (procente din totalul respondenţilor) şi 0,5% alte forme de educaţie.

După absolvirea facultăţilor din cadrul UAD, un procent de 10,5% dintre respondenţi au urmat alte cursuri suplimentare în legătură cu cariera prezentă sau cu o viitoare carieră.

Răspunsurile referitoare la tipul de educaţie considerat cel mai adecvat de către absolvenţi se împart în categoriile următoare:

• Studii de masterat – 44,25%;
• Studii de doctorat – 10, 5%
• Studii de licenţă – 7, 5%
• NS/NR – 20, 5 %

Inserţia în câmpul muncii

Răspunsurile validate pentru întrebarea referitoare la statutul actual al respondentului privind inserţia în câmpul muncii, indică un număr mic de persoane neangajate (16,5%), faţă de majoritatea (83,5%) absolvenţi angajaţi.
Numărul absolvenţilor care au fost angajaţi în timpul studiilor de licenţă este de 48,25%, faţă de 51,75% respondenţi care nu au fost angajaţi pe perioada efectuării studiilor universitare.
După absolvirea studiilor, respondenţii au optat în proporţie de 42,1% pentru a-şi căuta un alt loc de muncă, faţă de 57,9% care au rămas la acelaşi loc de muncă, exceptând procentul de 14,03 non-răspunsuri.

Exceptând rata de non-răspuns de 10,5% pe care o prezintă întrebarea, răspunsurile despre primul loc de muncă obţinut după absolvire indică faptul că acesta a fost găsit prin:

• Intermediul site-urilor de joburi în proporţie de 10,5%;
• Intermediul familiei şi al prietenilor 17,5%;
• Contactare din proprie iniţiativă în proporţie de 16,2%;
• Contactare de către angajatori în proporţie de 13,2%;
• Altă metodă în proporţie de 11%;
• Publicitate media scrisă în proporţie de 20,5%;
• Deschiderea propriei afaceri în proporţie de 3,5%;
• Agenţiile private de plasament în proporţie de 1,5%;
• AJOFM în proporţie de 1,1%;
• Plasament în timpul studiilor universitare 2,5%;
• Cu ajutorul universităţii 2,5%.

În legătură cu numărul de locuri de muncă deţinute după absolvire, se pot face următoarele afirmaţii (exceptând procentul de 6,4 non-răspunsuri):

• 62,6% au avut 1 loc de muncă;
• 21,9% au avut 2 locuri de muncă;
• 5,1% au avut 3 locuri de muncă;
• 1,6% au avut 4 locuri de muncă;
• 0,4% au avut 5 locuri de muncă;

Răspunsurile validate referitoare la tipul institutiei în care lucrează în prezent se împart în următoarele categorii, cu procentajele aferente:

• Firmă privată – 39,5%;
• Instituţie guvernamentală – 11,5%;
• Corporaţie multinaţională – 11,5%;
• Alt tip de instituţie – 12,5%;
• Organizaţie neguvernamentală – 7,25%;
• Organizaţie internaţională – 1,25%;
• Rată de non-răspuns de 16,5%.
Proporţia non-răspunsurilor despre salariul brut de la locul de muncă actual se ridică la 32,5%, tabelul următor, urmărind procentele categoriilor atât din totalul respondenţilor, cât şi din cadrul răspunsurilor validate la această întrebare:

% din totalul respondenţilor % din răspunsurile validate
Mai mult de 3000 11 16,25
2001-3000 19,5 28
1001-2000 27,5 41,25
Până la 1000 9,5 14,5
NS/NR 32,5 -

Relaţia dintre parcursul educaţional şi piaţa muncii
Ţinând cont de aşteptările angajatorului, respondenţii consideră necesară completarea studiilor, în proporţiile următoare:

• 27,5% în foarte mare măsură;
• 18% în mare măsură;
• 24,75% potrivit;
• 11,5% în mică măsură;
• 6,75% deloc;
• 11,5% NS/NR.

În privinţa contractului de muncă avut din momentul absolvirii, 32,5% dintre absolvenţi nu s-au pronunţat, restul respondenţilor optând în procent de:

• 79,25% pentru contract cu durata nedeterminată;
• 14,5% pentru contract cu durata determinată;
• 0,5% pentru munca la negru;
• la 5,75% dintre aceştia neaplicându-se cazul, fiind proprii angajatori.
Referitor la utilizarea, la locul de muncă, a cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate pe parcursul studiilor, respondenţii s-au pronunţat în maniera următoare:

• 22,5% consideră că utilizează competenţele dobândite în foarte mare măsură;
• 27,75% consideră că utilizează competenţele dobândite în mare măsură;
• 15,25% consideră că utilizează competenţele dobândite potrivit;
• 16,75% consideră că utilizează competenţele dobândite în mică măsură;
• 6,5% consideră că nu utilizează deloc competenţele dobândite;
• 11,25% este procentul non-răspunsurilor.

În ceea ce priveşte asocierea locului de muncă actual cu specializarea deţinută, în proporţie de 53,75% că locul de muncă actual este conform specializării deţinute, respondenţii consideră în măsură egală (46,25%) că locul de muncă actual nu este conform specializării deţinute, rata non-răspunsurilor fiind de 12,25%.
Referitor la primul loc de muncă, respondenţii se pronunţă astfel:

• 31,5% au afirmat că specializarea facultăţii absolvite era în conformitate cu acesta;
• 41,5% au afirmat că specializarea facultăţii absolvite nu era în conformitate cu acesta;
• iar 27% constituie non-răspunsuri.

În cazul întrebării “Primul loc de muncă l-aţi avut?”, se reţine proporţia considerabilă de non-răspuns (34,25%), iar din totalul răspunsurilor validate (65,75%) procentele aferente fiecărei categorii sunt următoarele:

• 13,25% imediat după absolvirea liceului;
• 16% în timp ce era student la prima facultate;
• 47,5% după absolvirea primei facultăţi;
• 13,5% în timp ce era student la a doua facultate
• 9,5% după ce a absolvit a doua facultate

Disponibilitatea pentru participare la studii follow-up
La întrebarea ”Aţi dori să participaţi în viitoarele cercetări?”, rata non-răspunsurilor se ridică la 21,25%, iar dintre respondenţii care au completat răspunsul la întrebare, 46,5% şi-au exprimat disponibilitatea pentru a participa în cercetări ulterioare, în calitate de intervievat

2. Nivel de studii universitare de master

Date socio-demografice
Împărţind respondenţii pe categorii de vârstă, s-au obţinut următoarele procente:

• 4,5% dintre respondenţi cu vârsta între 20 şi 25 de ani;
• 35,75% dintre respondenţi cu vârsta între 25 şi 30 de ani;
• 32,5% dintre respondenţi cu vârsta între 30 şi 35 de ani;
• 13,75% dintre respondenţi cu vârsta între 35 şi 40 de ani;
• 9,25% dintre respondenţi cu vârsta între 40 şi 45 de ani;
• 4,25% dintre respondenţi cu vârsta peste 45 de ani.

Procentul absolvenţilor proveniţi din mediul rural este mai redus decât în cazul studiilor universitare de licenţă.

Parcursul educaţional

Absolvenţii programelor de master din cadrul UAD provin aproape în egală măsură din cele 2 facultăţi componente ale universităţii.

Deşi un procent mare din cei intervievaţi, 22,44%, nu au răspuns, întrebarea care punctează educaţia ulterioară absolvirii scoate în evidenţă o tendinţă de dezinteres a absolvenţilor faţă de programe educaţionale; astfel 61,97% dintre aceştia nu au urmat alte cursuri universitare după încheierea programului de master.
Pentru procentul redus de 15,6% dintre absolvenţi care au continuat studiile universitare se pot trasa următoarele caracteristici: cea mai mare parte dintre aceştia au optat pentru studii de master (34, 5%) sau doctorat (25,75%).
După absolvirea programului de master din cadrul UAD, un procent de 16,75% dintre respondenţi au urmat alte cursuri suplimentare în legătură cu cariera prezentă sau cu o viitoare carieră.

Răspunsurile referitoare la tipul de educaţie considerat cel mai adecvat de către absolvenţi se împart în categoriile următoare:

• Studii de masterat – 14,75%;
• Studii de doctorat – 37,25%;
• Cursuri de scurtă durată – 16, 25%;
• Internship-uri externe – 10,75%;
• Studii de licenţă – 6,75%;
• NS/NR – 14,25%;

Inserţia în câmpul muncii

Procentul absolvenţilor programelor de master angajaţi este foarte apropiat ca mărime de cel al absolvenţilor de studii universitare de licenţă angajaţi – 83,5%, ceea ce presupune o bună inserţie a absolvenţilor în câmpul muncii.
În timpul studiilor din ciclul de licenţă, procentul absolvenţilor angajaţi se ridică la 48,25%, urmând ca în timpul desfăşurării programului de master, absolvenţii intervievaţi să fie inseraţi pe piaţa muncii în proporţie de 79,25%.
Respondenţii au afirmat în proporţie de 64,5% că au rămas la acelaşi loc de muncă pe care îl deţineau în timpul programului de master, şi în perioada următoare absolvirii.

Deşi în proporţie de 37, 25% respondenţii nu au oferit un răspuns la întrebarea referitoare la modalitatea de obţinere a primului loc de muncă, analiza frecvenţei răspunsurilor oferite poate fi utilă pentru trasarea următoarelor tendinţe:

• Intermediul site-urilor de joburi în proporţie de 7,5%;
• Intermediul familiei şi al prietenilor 18,5%;
• Contactare din proprie iniţiativă în proporţie de 14,75%;
• Contactare de către angajatori în proporţie de 14,25%;
• Altă metodă în proporţie de 13,75%;
• Publicitate media scrisă în proporţie de 17,25%;
• Deschiderea propriei afaceri în proporţie de 7,5%;
• Agenţiile private de plasament în proporţie de 1,5%;
• AJOFM în proporţie de 2,5%;
• Cu ajutorul universităţii 2,5%.

În privinţa contractului de muncă avut din momentul absolvirii, 42% dintre absolvenţi nu s-au pronunţat, restul respondenţilor optând în procent de:

• 79,75% pentru contract cu durata nedeterminată;
• 13,25% pentru contract cu durata determinată;
• 0,5% pentru munca la negru;
• la 6,5% dintre aceştia neaplicându-se cazul, fiind proprii angajatori.

Răspunsurile validate referitoare la tipul instituţiei în care lucrează în prezent se împart în următoarele categorii, cu procentajele aferente:

• Firmă privată – 48,75%;
• Instituţie guvernamentală – 11,25%;
• Corporaţie multinaţională – 8,5%;
• Alt tip de instituţie – 9,75%;
• Organizaţie neguvernamentală – 15,5%;
• Rată de non-răspuns de 6, 25%;

Referitor la salariul brut de la locul de muncă, 35, 50% nu au răspuns. Răspunsurile validate indică următoarele procente:

% din totalul respondenţilor % din răspunsurile validate
Mai mult de 3000 23 27,5
2001-3000 24, 5 29,5
1001-2000 29, 75 35
Până la 1000 6,25 8
NS/NR 16,5 -

Relaţia dintre parcursul educaţional şi piaţa muncii

Ţinând cont de aşteptările angajatorului, respondenţii consideră necesară completarea studiilor, în proporţiile următoare:

• 28,5% în mare măsură;
• 24,5% potrivit;
• 22,25% în mică măsură;
• 9, 25% deloc;
• 15,5% NS/NR.

Referitor la utilizarea, la locul de muncă, a cunoştinţelor şi abilităţilor acumulate pe parcursul studiilor, respondenţii s-au pronunţat în maniera următoare:

• 12,5% consideră că utilizează competenţele dobândite în foarte mare măsură;
• 20,5% consideră că utilizează competenţele dobândite în mare măsură;
• 34,5% consideră că utilizează competenţele dobândite potrivit;
• 12,75% consideră că utilizează competenţele dobândite în mică măsură;

• 7,5% consideră că nu utilizează deloc competenţele dobândite;
• 12,25% este procentul non-răspunsurilor.

Referitor la locul de muncă deţinut după absolvirea programului de master, respondenţii se pronunţă astfel:

• 43% au afirmat că specializarea facultăţii absolvite este în conformitate cu acesta;
• 29,5% au afirmat că specializarea facultăţii absolvite nu este în conformitate cu acesta;
• iar 27,5% constituie non-răspunsuri.

În cazul întrebării “Primul loc de muncă l-aţi avut?”, se reţine proporţia considerabilă de non-răspuns (34,25%), iar din totalul răspunsurilor validate (65,75%) procentele aferente fiecărei categorii sunt următoarele:

• 12,25% în timp ce era student la prima facultate;
• 45,5% după absolvirea primei facultăţi;
• 11,5% în timp ce era student la a doua facultate
• 4,5% după ce a absolvit a doua facultate
• 19, 25% în timpul studiilor de masterat
• 7% după terminarea studiilor de masterat

Disponibilitatea pentru participare la studii follow-up

La întrebarea ”Aţi dori să participaţi în viitoarele cercetări?”, rata non-răspunsurilor se ridică la 24,75%, iar dintre respondenţii care au completat răspunsul la întrebare, 43,5% şi-au exprimat disponibilitatea pentru a participa în cercetări ulterioare, în calitate de intervievat.